~HTC Hero (Android)

 ~Android este o platformă software şi un sistem de operare pentru dispozitive şi telefoane mobile bazată pe nucleul Linux, dezvoltată iniţial de compania Google, iar mai târziu de consorţiul comercial Open Handset Alliance. Android permite dezvoltatorilor să scrie cod gestionat în limbajul Java, controlând dispozitivul prin intermediul bibliotecilor Java dezvoltate de Google. Aplicaţiile scrise în C şi în alte limbaje pot fi compilate în cod maşină ARM şi executate, dar acest model de dezvoltare nu este sprijinit oficial de către Google. Lansarea platformei Android la 5 noiembrie 2007 a fost anunţată prin fondarea Open Handset Alliance, un consorţiu de 48 de companii de hardware, software şi de telecomunicaţii, consacrat dezvoltării de standarde deschise pentru dispozitive mobile. Google a lansat cea mai mare parte a codului Android sub licenţa Apache, o licenţă de tip free-software şi open source.                                           (Sursa)

  ~HTC Hero:

Processor	Qualcomm® MSM7200A™, 528 MHz
Platform	Android™
Memory	ROM: 512 MB RAM: 288 MB
Dimensions (LxWxT)	112 x 56.2 x 14.35 mm (4.41 x 2.21 x 0.57 inches)
Weight	135 grams (4.76 ounces) with battery
Display	3.2-inch TFT-LCD touch-sensitive screen with 320×480 HVGA resolution
Network	HSPA/WCDMA: - 900/2100 MHz - Up to 2 Mbps up-link and 7.2 Mbps down-link speeds Quad-band GSM/GPRS/EDGE: - 850/900/1800/1900 MHz (Band frequency and data speed are operator dependent.)
Device Control	Trackball with Enter button
GPS	Internal GPS antenna
Connectivity	Bluetooth® 2.0 with Enhanced Data Rate and A2DP for wireless Wi-Fi®: IEEE 802.11 b/g 3.5 mm audio jack
Camera	5.0 megapixel color camera with auto focus
Audio supported formats	MP3, AAC(AAC, AAC+, AAC-LC), AMR-NB, WAV, MIDI and Windows Media® Audio 9
Video supported formats	MPEG-4, H.263, H.264 and Windows Media® Video 9
Battery	Rechargeable Lithium-ion battery Capacity: 1350 mAh Talk time: - Up to 420 minutes for WCDMA - Up to 470 minutes for GSM Standby time: - Up to 750 hours for WCDMA - Up to 440 hours for GSM (The above are subject to network and phone usage.)
Expansion Slot	microSD™ memory card (SD 2.0 compatible)
AC Adapter	Voltage range/frequency: 100 ~ 240V AC, 50/60 Hz DC output: 5V and 1A
Special Features	G-sensor Digital Compass

 

~Principiul de functionare al scannerului

Scanerul este un periferic extern destinat introducerii rapide a informaţiilor grafice şi alfa numerice în calculator prin preluarea directă de pe original (hârtie). Informaţiile se introduc în formă grafică. Utilizarea acestor dispozitive permite de a mări viteza prelucrării documentelor în orice firmă. Pentru recunoaşterea caracterelor introduse de la scaner se folosesc programe speciale.
Scanerele se împart în 2 tipuri de bază:
ˇ manuale
ˇ de oficiu
Principiul de funcţionare:
Baza oricărui tip de scanere este blocul de scanare, ce constă din sursă de lumină, fotoelemente şi un sistem optic. Lumina reflectată de la original prin sistemul optic cade pe elementele fotoelectrice; în acest mod are loc scanarea.
Cele mai răspândite scanere de tip planşetă, ce se produc în prezent, după tipul elementelor fotoelectrice se clasifică în 2 categorii:
Parametrii de bază:1. rezoluţia de scanare (rezoluţie optică)
2. numărul de culori (profunzimea culorilor)
3. viteza de scanare
4. densitatea optică Rezoluţia opticăÎn calitate de element de recepţie a luminii reflectate de la original se foloseşte o riglă de elemente fotoelectrice. Cu cât e mai mare numărul de elemente fotoelectrice, cu atât este mai mare rezoluţia care o asigură dispozitivul. Mărirea numărului de elemente fotoelectrice duce însă la influenţa inevitabilă a elementelor între ele. Într-adevăr cu cât sunt mai mici dimensiunile elementului fotoelectric, cu atât e mai probabilă situaţia, când fotoelementul, alături de fluxul „propriu”, va recepţiona o parte a fluxului destinat elementului vecin. În acest caz apar distorsiuni, ce înrăutăţesc rezultatul final. În procesul de scanare imaginea este împărţită într-un anumit număr de puncte, dimensiunile cărora sunt determinate de particularităţile sistemului optic şi a fotoelementului. Prin rezoluţie optică se subînţelege numărul de astfel puncte situate pe un segment de anumită lungime. În caracteristicile tehnice a dispozitivelor de scanare pot fi indicate diferite mărimi a rezoluţiei verticale şi orizontale.
Deseori în caracteristicile scanerului se indică rezoluţia interpolară, care de regulă substanţial întrece rezoluţia optică.

Sursa: Click!

~Contrastul

~Contrastul este, pe scurt, raportul dintre luminozitatea cea mai mare si cea mai mica care poate fi afisata de monitor, intre punctul perfect alb si perfect negru.
Avem contraste de doua feluri: static sau real, care masoara valoarea intre punctele albe si negre in aceeasi imagine, si dinamic, care masoara diferenta intre imagini diferite.

Unele monitoare dispun de o smecherie: isi pot varia luminozitatea ca sa mareasca contrastul aparent intre imagini diferite.
Fireste ca daca masori diferenta intre un ecran perfect negru cu luminozitatea data la zero si un ecran alb cu luminozitatea la maxim, obtii valori uriase. Asta e practic, contrastul dinamic.

Contrastul real al unui monitor LCD nu trece de 1000:1. Plasmele au contraste reale mai mari ca LCD-urile, probabil si OLED-urile.
Daca vedem in specificatii contraste de genul 7000:1 (LCD) sai 1000000:1 (plasma), clar sunt dinamice si trebuie privite cu rezerva.

Cand reglezi contrastul/luminozitatea trebuie sa tii seama si de locul unde este displayul, daca este intr-o camera intunecata sau luminata,
daca bate lumina pe ecran, de la ce distanta este privit si asa mai departe. trebuie sa calibrezi si alti parametrii, cum ar fi luminozitatea, corectia gamma, nivelul de negru.

~Corectia gama

~Prin corecţie gama se înţelege aplicarea unei funcţii de forma următoare pe componenta de luminozitate a unei culori (şi prin extensie asupra tuturor culorilor dintr-o imagine):

unde x este luminozitatea normalizată (adică variază între 0 şi 1), iar γ este... gama, adică tocmai parametrul pe care îl alegem noi atunci când operăm o corecţie. 

Ce face corecţia gama?

Hai să ne uităm un pic la forma matematică a poveştii, ca să înţelegem ce se întâmplă de fapt – vom vedea apoi şi de ce trebuie să ne complicăm cu chestia asta în practică. Prin corecţie gama se înţelege aplicarea unei funcţii de forma următoare pe componenta de luminozitate a unei culori (şi prin extensie asupra tuturor culorilor dintr-o imagine):

unde x este luminozitatea normalizată (adică variază între 0 şi 1), iar γ este... gama, adică tocmai parametrul pe care îl alegem noi atunci când operăm o corecţie.
Vă daţi seama că, de vreme ce x variază între 0 şi 1, asta înseamnă că rezultatul funcţiei va varia tot între 0 şi 1 indiferent ce valoare alegem pentru γ. Asta înseamnă că orice corecţie gama am aplica, negrul rămâne negru iar albul rămâne alb. De-asta am spus mai sus că din punct de vedere intuitiv corecţia gama influenţează luminozitatea relativă a unei imagini – orice am face, albul nu se întunecă iar negrul nu devine mai spălăcit.
În plus, pentru γ=1 funcţia nu produce nicio schimbare:

Deci chestiile interesante au loc numai pentru plaja medie de luminozităţi şi numai atunci când valoarea lui γxγ e mai mare, cu atât valorile intermediare ale funcţiei vor fi mai mici (şi, evident, viceversa). Cu alte cuvinte, aplicarea unei corecţii gama supraunitare întunecă o imagine, în timp ce o corecţie subunitară o luminează.  variază între 0 şi 1, cu cât

Unde avem nevoie de corecţii gama?

 Toate sistemele curente de captură a imaginilor – camere foto, camere video, scannere –, toate se bazează pe componente electronice care în ultimă instanţă transformă fotoni în electroni (folosesc o simplificare grosolană, dar ne serveşte scopul). Cu alte cuvinte, cu cât o componentă primeşte mai mulţi fotoni, cu atât produce un semnal de ieşire mai puternic. Prin urmare semnalul de ieşire variază liniar cu intensitatea luminoasă absolută de intrare. 

Păi dacă semnalul variază liniar iar noi stocăm în mod normal luminozitatea gata codificată pentru percepţie înseamnă că imaginile capturate arată ca naiba! Da, chiar aşa este – dacă am codifica liniar informaţia captată de senzori imaginea chiar ar părea prea întunecată dacă am afişa-o ca atare. Aşa că imaginilor capturate li se aplică în mod deliberat o corecţie gama care să transforme informaţia liniară de luminozitate în informaţie neliniară, conform percepţiei umane. 

 

Sursa: CLICK! 

~A little school project...

~Elevul model, in alte cuvinte "ideal"

Tind sa cred ca nu exista asa ceva, fiecare elev, student, spune'i cum vrei are un dram de rebeliune(de anarhism) in el. Un elev ideal, model ar fi cel care nu pune intrebari la ora, face ce'i spune profesorul/profesoara fara a'i contesta metodele. 

El e genu' care crede ca scoala il va face mare, ca totul tine de educatia oferita de o institutie de invatamant a statului dandu'si intotdeauna silinta sa fie cel mai bun chiar daca in cele mai multe cazuri nu concureaza cu nimeni doar cu el insusi. 

In orice caz un elev model isi face temele intotdeauna la timp, nu are nicio absenta fara a fi justificata, viata lui sociala rezumandu'se la caietul de matematica si "sa nu uit sa invat lectia aia  pe maine la limba romana", dar asta e, tot raul spre bine, va ajunge un presedinte intr'o mare corporatie a tarii, care toata ziua sta indesat in scaunul de birou mancand fast food in timpul liber facand corporatia din ce in ce mai bogata, iar el din ce in ce mai dependent de sistemul care l'a definit si de care a ramas legat toata viata lui.


Bineinteles ca tot ce'am elaborat mai sus e versiunea mea ipotetica despre un elev model (model pentru cine? e mai mult o poveste dintr'un capitol Matrix), asta ar fi un model pentru o tara care vrea sa stoarca ce'i mai bun din "cei dependenti de sistem".

~Interviu

DEFINITIE: INTERVÍU, interviuri, s.n. Convorbire între o personalitate politică, culturală etc. și un ziarist, în cursul căreia acesta îi pune întrebări spre a afla părerile personalității în diverse probleme (de actualitate), în vederea publicării lor în presă sau a difuzării lor la radio și televiziune; p. ext. text al acestei convorbiri, apărut în presă sau difuzat prin radio și televiziune. - Din engl., fr. interview.

Cum trebuie să fie întrebările într-un interviu

- să nu se refere la domenii cunoscute ziaristului
- să nu aibă caracter general
- să nu fie puse mai multe întrebări deodată
- să nu fie lungi
- să nu fie de tipul la care să se răspundă prin da sau nu
- să nu sugereze răspunsul
- să nu fie ipotetice, etc.

Am facut un model de interviu si i-am pus unele intrebari colegului meu:

Buta Sorin: Buna ziua
narcis gavra: buna ziua
Buta Sorin: Sunteti dispus sa-mi acordati cateva minute unui scurt interviu?
narcis gavra: Bineinteles
Buta Sorin: Multumesc frumos. Am inteles ca sunteti elev in clasa a 12'a, v-ati gandit unde doriti sa va continuati studiile? Daca doriti sa va continuati studiile
narcis gavra: Da m-am gandit asupra acestui fapt.As vrea sa-mi continui studiile la facultatea de arhitectura.
Buta Sorin: Va simtiti pregatit pentru examenul de bacalaureat ce urmeaza sa-l dati?
narcis gavra: Nu sunt inca pregatit dar mai este inca mai mult timp pana la examen si pana atunci voi fii pregatit.
 Buta Sorin: Dupa terminarea studiilor ati dori sa plecati in alta tara cautandu'va de munca in domeniul specializat?
narcis gavra: Nu,nu as dorii sa merg in strainatate, dar  mi-ar placea sa pot profesa meseria in strainatate.
Buta Sorin: Ce limbi straine cunoasteti?
narcis gavra: Engleza, maghiara si cam atat.
Buta Sorin: Aveti vreun hobby?
narcis gavra: Da imi place sa joc volei si imi place sa citesc anumite carti.
Buta Sorin: Aveti un anume gen de carti care'l preferati?
narcis gavra: Da imi plac cartile istorice.
Buta Sorin: Unde te vezi peste 5 ani?
narcis gavra: Peste 5 ani habar nu am dar mi-ar placea sa pot fii un arhitect.Oricum nu stiu ce o sa fac maine dar peste 5 ani.
Buta Sorin: Bun raspuns. Sunt sigur ca vei depasi toate obstacolele care-ti vor sari in cale. Totusi, ai o anumita inclinatie asupra desenului arhitectural?
narcis gavra: Da am o anumita inclinatie asupra desenului, si imi place foarte mult sa desenez.As vrea sa pot sa fac anumite proiecte pentru case.
Buta Sorin: Multumesc frumos pentru timpul acordat. Acest interviu s-a incheiat.
narcis gavra: Si eu iti multumesc.La revedere.